Jos labele politicii de pe Diaspora!

0
2460

Principala misiune legată de Diaspora (a PSD în principal, dar și a altor partide politice) a devenit divizarea ei sau preluarea subcontrol politic total. Asta deși, în anul aderării la UE, România însăși a vrut să arate Europei că știe să respecte spiritul civic al românilor de peste granițe (aproape 5 milioane azi).

Astfel, în urmă cu 10 ani, în 2007, Parlamentul României adopta Legea 299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Conform articolului 8 din această LEGE, în vigoare, Parlamentul României are OBLIGAȚIA să organizeze, anual, Congresul Românilor de Pretutindeni.

Deși ne aflăm la începutul anului 2018, Parlamentul României nu și-a îndeplinit această OBLIGAȚIE legală până acum.

La un moment dat în anul 2015 a existat o dezbatere publică cu privire la metodologia de organizare a acestui congres și după multe tergiversări a fost adoptată o metodologie cu părți bune sau mai puțin bune, o metodologie ce a fost un prim pas, după 9 ani de tăcere profundă. A fost nevoie să mai treacă luni bune până când această metodologie a fost făcută publică începând târziu procesul de înscriere a delegaților din diaspora pentru congres. Aceștia au avut un timp extrem de scurt la dispoziție pentru a strânge conform metodologiei, minim 250 semnături (inițial se cereau 500, numărul fiind modificat în timpul procesului de înscriere) pentru a-și dovedi reprezentativitatea în cadrul comunității. Cei care au strâns aceste semnături s-a considerat că pot să reprezinte la congres comunitatea din care fac parte.

Conform metodologiei fiecare dintre delegații la congres a declarat pe proprie răspundere că nu face parte din niciun partid politic din România.

În ziua congresului mult așteptat, în iunie 2016, s-au prezentat la București 49 de delegați, delegați ce în prima zi au avut ocazia să își prezinte activitatea în cadrul comunităților din care proveneau și intențiile de viitor în slujba diasporei românești. După aceste prezentări, tot conform Legii 299/2007, articolul 9, s-a trecut la dezbateri privind structura și alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni iar ulterior la discuții cu privire la Statutul și Regulamentul de funcționare ale acestui Consiliu. Întrucât timpul alocat Congresului se încheiase pe durata acestor discuții s-a agreat,de către cei care au rezistat până la sfârșit, ca definitivarea acestor două documente să se facă online și ulterior să fie depuse spre validare Birourilor Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

După Congresul Românilor de Pretutindeni au început presiuni din exterior (cei care nu au fost aleși în Consiliu) dar și din interior (unii ce nu au obținut “funcțiile” dorite sau care se simțeau cu “musca pe căciulă” întrucât aveau legături strânse cu partidele politice) pentru decredibilizarea acestui Consiliu al  Românilor de Pretutindeni. Aceste presiuni au fost desigur preluate cu mare plăcere și de o anumită parte a presei românești din diaspora, în special de cei care consideră că scandalul este mai important decât efortul de a construi ceva util și sustenabil în diaspora.

Congresul Românilor de Pretutindeni cere acum, printr-un mesaj public, ca România să respecte legea pe care ea însăși a adoptat-o pentru protejarea românilor din afara țării.

Detalii, AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.